Biografie

M-am născut în satul Risipeni, Fălești, în 1972. Am avut o copilărie fericită. Părinții mei, chiar dacă au dus o viață nu tocmai ușoară, au găsit întotdeauna timp să-mi citească, să mă asculte, să se joace cu mine. Tata avea un extraordinar simț al umorului și știa să ne facă să râdem, pe mine și pe sora mea. Am avut noroc să am toată copilăria bunicii alături. Brațele lor ocrotitoare, iubirea lor a toate iertătoare, poveștile, istoriile din Biblie amestecate cu parabole și exemple de înțelepciune populară au format în copiii de atunci viitori oameni maturi compleți, empatici, încrezători în bine. Dar nu ne-au ferit nici de amintirile lor triste din vremea războiului, foametei și a deportărilor. Din aceste motive, am știut întotdeauna cine sunt, de unde vin și unde mă îndrept. Am știut ce înseamnă traiul greu, dar și rezistența în fața obstacolelor. Familia a fost întotdeauna un reper important pentru mine - am o familie mare și unită, de care sunt în continuare foarte atașată. În pofida trecerii anilor, noi am reușit să ne ținem aproape, să împărtășim bucuriile și să ne ajutăm la nevoie, iar asta ne face mai puternici.

Mi-a plăcut să învăț. Eram curioasă și îmi plăcea să descopăr lumea din jur. Citeam foarte mult. Se întâmpla să mă prindă mama cu cartea pe genunchi și cu podeaua doar pe jumătate spălată. Am avut noroc de profesori buni care au știut să-mi trezească interesul față de învățătură. De la părinți am învățat cât de valoros este să fii corect cu oamenii  și că orice muncă aduce rezultate doar dacă e făcută cu dăruire. De la tata am învățat să lupt pentru dreptate și împotriva hoției. Tot din experiența lui am înțeles că această luptă nu este ușoară. De la mama am învățat bunătatea și empatia față de cei din jur. Am îndrăgit cântecul și tradițiile neamului nostru de mic copil și sunt mândră de limba mea română, învățată pe malul Prutului.

În toiul evenimentelor de eliberare națională, m-am mutat la Chișinău. Am mers, alături de părinți, de unchii și mătușile mele, la toate adunările din Piața Marii Adunări Naționale. M-am bucurat și m-am entuziasmat deopotrivă de schimbările acelor timpuri și de planurile pe care le făceam pentru țara noastră, împreună cu sute de mii de oameni. Viața de student la începutul anilor 90 era dificilă din punct de vedere material, dar extraordinară ca atmosferă, avânt și speranță.

Voiam să contribui la prosperitatea țării, tocmai de aceea am ales profesia de economist la Academia de Studii Economice din Moldova. După absolvirea facultății, am mers să lucrez la Ministerul Economiei, unde am urmărit și am trăit pe viu realizările, dar și greșelile din primii ani de tranziție. În paralel cu lucrul la minister, am obținut titlul de master în administrație publică la Academia de Administrație Publică din Chișinău. 

Din 1998 până în 2005 am lucrat în echipa Băncii Mondiale din Chișinău. Am coordonat proiectele Băncii pentru susținerea reformelor în sectoarele-cheie ale economiei Republicii Moldova. Am comunicat cu oameni din diferite domenii, din diferite țări și am învățat multe lucruri. Dar am văzut și cum ideile bune sunt blocate sau deformate de interesele de grup sau de lipsa de profesionalism în instituțiile statului. Am fost șocată de calitatea guvernărilor. Am înțeles atunci că speranța unui viitor mai bun pe care urma să-l construim după independență a fost distrusă din cauza politicienilor iresponsabili. Am înțeles atunci că lucrurile se vor îndrepta doar când vom avea o clasă politică responsabilă, care chiar să lucreze pentru țară și să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar. O clasă politică care să fie exemplu de comportament pentru oameni și să promoveze în funcții profesioniști adevărați.

În perioada 2009-2010 am studiat la Harvard Kennedy School, unde am obținut titlul de master în politici publice, iar din 2010 până în 2012 am fost consilier al unuia dintre directorii executivi ai Băncii Mondiale la Washington. Am văzut cum se fac lucrurile în țările civilizate și am revenit acasă pentru a pune umărul la dezvoltarea țării.

În 2012 am acceptat funcția de Ministru al Educației. Întotdeauna am considerat că educația este calea cea mai sigură spre bunăstarea țării. Nu a fost ușor. Lucrurile trebuiau schimbate din temelie. Dar am avut norocul să lucrez în echipa de la minister cu oameni onești și curajoși care cred că Moldova poate fi pusă pe făgașul normalității - Liliana Nicolaescu-Onofrei, Igor Grosu, Natalia Gavrilița, Sergiu Litvinenco, Anatol Topală, Dan Perciun, Cristina Bujor și mulți alții și să descopăr oameni dedicați în instituțiile din țară. Acțiunile noastre de a opri corupția din sistemul educațional au întâmpinat o împotrivire enormă - atât din partea unor funcționari corupți, cât și din partea unor politicieni. Am fost amenințați și intimidați, dar nu am cedat. Atunci când închidem ochii la faptul că examenele sunt vândute și cumpărate trebuie să ne gândim că vrem să fim tratați de un medic ce nu și-a cumpărat diploma, vrem să locuim într-un bloc unde inginerul a învățat bine și să zburăm într-un avion unde aviatorul n-a copiat la examene. De aceea, la scurt timp după inițierea reformelor, am simțit un sprijin puternic din partea profesorilor și din partea părinților care cred că munca cinstită trebuie răsplătită, iar furtul trebuie descurajat. Am reușit să reducem semnificativ corupția în sistem. Și, cel mai important, am reușit să le oferim tinerilor un cadru în care munca cinstită este apreciată corect. Astfel, ei au putut porni în viață cu încredere în puterea dreptății.

În timp ce noi luptam împotriva corupției în educație, pe ascuns avea loc cea mai mare hoție a secolului - furtul miliardului. Tocmai de aceea, când mi-a fost propusă funcția de prim-ministru, în 2015, am cerut demiterea procurorului general și a guvernatorului Băncii Naționale, instituții care au admis acest furt. Politicienii de la guvernare au refuzat condițiile mele. Am înțeles atunci că corupția a înghițit toată clasa politică. Am înțeles că nu mai am cui încredința votul meu și că nu există altă soluție decât să curățăm noi clasa politică. Să construim un partid altfel, să aducem oameni buni în politică, să câștigăm susținerea cetățenilor și să aducem la putere oameni competenți și onești. A fost o decizie grea. Știam că oponenții noștri au mulți bani, televiziuni, procuratură și poliție. Dar știam cât de puternică poate fi susținerea oamenilor buni din Moldova. În 2016 am fondat Partidul Acțiune și Solidaritate.

În protestele stradale am întâlnit un partener cu idei similare - Platforma Demnitate și Adevăr - cu care am creat blocul ACUM, o alianță politică care avea ca scop debarcarea lui Plahotniuc și întoarcerea democrației. În pofida schimbării regulilor de joc, intimidărilor și falsificării alegerilor, blocul ACUM a obținut în 2019 un rezultat bun - 26 de mandate și a împiedicat consolidarea regimului lui Plahotniuc.

În iunie 2019, am reușit să-l alungăm pe Plahotniuc de la putere și să votăm un guvern reformator pe care am avut onoarea să-l conduc în calitate de Prim-ministru. Am început să luptăm cu corupția și să curățăm țara din temelie, ne-am apucat să facem regulă în justiție pentru a aduce dreptate oamenilor. Igor Dodon și oamenii lui s-au speriat, ei nu puteau accepta o asemenea schimbare, căci aceasta i-ar fi dus direct la închisoare pentru hoțiile și abuzurile la care au participat. Atunci s-au reunit cu oamenii lui Plahotniuc, au demis guvernul nostru și au pus altul, care să-i ajute să fure statul, să fraudeze alegerile, să țină justiția captivă intereselor meschine, pentru că așa sunt ei deprinși să existe.

Oamenii nu-i rabdă pe cei care-și bat joc de neamul nostru, ne fură și ne umilesc. Oamenii au căpătat încredere și ei știu că orice dictator poate fi dat jos, că puterea lor este mare și că împreună putem învinge. În față avem alegerile prezidențiale, alegeri în care îl vom alunga pe Dodon și vom începe schimbări în toate instituțiile. De la Președinție vom începe să mișcăm țara din loc.

Am acceptat să fiu candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova și la toamnă vă promit că vom câștiga. Vom câștiga pentru toți oamenii care cred că cinstea, munca onestă și dreptatea sunt valorile după care trebuie să trăim.

E vremea oamenilor buni!